O_o Pisici neobisnuite - caracal sau linxul african O_o

Caracalul este una rasele de pisici deosebite, cunoscute şi sub denumirea de linxul african, linxul de deşert sau linxul persan.

În ciuda denumirilor, caracalul nu are nicio legătură cu familia de lincşi. Pe baza studierii bagajului genetic, se pare că aceasta se înrudeşte mai mult cu pisica africană aurie (Profelis aurata) şi servalul (Leptailurus serval). Numele de “caracal” provine de la populaţiile turce care îl numeau Karakulak, cuvânt ce semnifică, într-o traducere aproximativă – „Urechi Negre”. Sintagma face trimitere directă la smocurile lungi şi negre de par aspru care cresc în vârful urechilor acestei feline - una dintre caracteristicile sale fiziologice.

Cu toate că pisica Caracal este o pisică mică, în comparaţie cu celelalte feline sălbatice, ea este una dintre cele mai grele şi mai rapide.

Pisicile Caracal – Aspect fizic

Pisica Caracal este una de talie medie, ce măsoară între 60 şi 92 de centimetri lungime, la care se mai adaugă şi coada lungă de 23 – 31 cm. Deşi în ceea ce priveşte greutatea există mici diferenţe între cele două sexe, masculul cântărind între 13 şi 19 kilograme, iar femelele aproximativ 13 kg, în ceea ce priveşte aspectul fizic animalele sunt similare.

Spre deosebire de lincşi, pisicile Caracal au un aspect mai suplu, datorat picioarelor mai lungi. Picioarele din spate sunt mai lungi decât cele din faţă. Urechile au în prelungire smocuri de păr ce măsoară 1-2 cm în lungime. Urechile sunt folosite pentru a localiza cu uşurinţă prada şi sunt controlate de 20 de muşchi individuali. Că o adaptare în plus la stilul de viaţă prădător, felina prezintă smocuri de blană şi între degetele labelor, smocuri care au calitatea de a atenua zgomotele făcute de felină când se furişează spre pradă pe nisipul şi pietrişul stepelor aride.

O caracteristică izbitoare a pisicii Caracal este reprezentată de ochii mari şi verzi cu tăietură oblică, a căror privire tăios-seducătoare este puternic accentuată de petele alungite de deasupra ochilor şi de pe obraji.
Pisicile Caracal – Habitat

Pisica Caracal trăieşte, în general, în Africa, în Estul Mijlociu şi în India, în habitate precum tufărişuri, stepe uscate, semi-deşerturi, păduri şi savane.

Pisicile Caracal – Dietă

Pisicile Caracal sunt carnivore, având colţi foarte puternici. În general, ele vânează noaptea în timpul verii şi ziua, în timpul nopţii. Vânează fie singure, fie în perechi. Hrana lor constă în rozătoare mici şi iepuri, dar sunt recunoscute şi pentru faptul că atacă mamifere mai mari, precum gazele, antilope şi chiar struţi pitici. Caracalul este celebru şi pentru faptul că poate prinde păsări care zboară la altitudini joase, fiindu-i uşor să se caţere şi să sară. Are un auz şi un văz excelente, fiind maestre în a urmări prada, înainte de a o înşfăca.

Pisicile Caracal – Comportament

Pisicile Caracal sunt teritoriale, marcându-şi teritoriul cu urină. Sunt foarte uşor de îmblânzit, pot fi ţinute ca animale de companie, chiar dacă în unele ţări creşterea lor este ilegală. Caracal sunt folosite ca pisici prădătoare în India şi în Iran. Deşi pisicile Caracal sunt foarte numeroase, sunt foarte rar văzute în sălbăticie, datorită abilităţilor geniale de a se ascunde. În privinţa vocalizărilor, se identifică prin mieunat, mârâit şi sâsâit.
Pisicile Caracal – Reproducere

Pisicile Caracal se împerechează în tot timpul anului, iar indivizii se cuplează numai pentru reproducere. Femela are o gestaţie de aproximativ două luni (10-11 săptămâni) şi naşte, în medie, trei puişori. Micuţii se nasc lipsiţi de apărare, motiv pentru care sunt îngrijiţi de mamă 10 – 11 luni. Pisicile Caracal ating maturitatea sexuală între 6 şi 24 de luni. Speranţa de viaţă în sălbăticie este de aproximativ 12 ani, iar în captivitate 17.